vineri, 30 noiembrie 2007

In memoria unui inger....

Au trecut aproape 2 ani de cand Dumnezeu a decis sa-l cheme la el.Era o nopate linistita si frumoasa...era noaptea de Sfantul Nicolae...cand un telefon si un gand ratacitor mi au schimbat viata.Tin minte si acum parca a fost ieri...stateam in pat cu fratele meu si o prietena si noapte la 3 suna telefonul...era el...un print pe cal alb ...vroia ce vor toti indragostitii,sa fim impreuna in acea seara...nu a durat mult si s-a urcat in masina, directia fatala..Sannicolau....si de atunci nu am mai auzit de el....a plecat fara sa anunte pe nimeni a condus cat a putut de repede cu gandul ca va ajunge in bratele mele...dar...nu a fost sa fie....nu a mai ajuns....am aflat la jumatate de zi dupa....ca destinul lui s-a pecetluit...de la o femeie care spunea ca e mama sa .

Am cazut jos....am inceput sa tremur....m am ridicat si am plecat sa ma conving rugandu-ma in gand sa nu fie adevarat.Am ajuns in cele din urma la casa lui unde toate privirile indicau spre mine....nu puteam vorbii...nu puteam spune nimic eram in sevraj ca ma aflu in casa lui si el nu e...si nici nu va mai fi.Toata lumea ma invinovatea pe mine...era o atmosfer

a tensionata si de cosmar...Nu mi venea sa cred ce aud...nu vroiam....durea prea tare,ma sufocam.

Cimitirul s-a dovedit a fi un camp de lupta...la un rabzboi care evident a fost intrerupt....privirile lor ma bantuie si acum...vorbe de genul..”uite-o..ea e criminala” si “blonda ea e de vina” inca mai imi dau fiori...In timp ce el zacea rece....imbracat la patru ace...persoanele de langa se certau de zor

A fost greu..iar oamenii uita sa fie oameni cand sufera....am trecut peste toate...am asculta sfatul unui bun prieten care mi a spus ca prietenul meu ar vrea sa-mi amintesc doar clipele frumoase,ca sa-i pot cinstii memoria. Si asa am si facut....nu trece zi sa nu ma gandesc la el...la amintirile ,putine intr-adevar dar frumoase creeate impreuna.

Pentru ca nu am uitat cine sunt....si cine am fost am hotarat sa -i dedic un memoriu sperand ca...de acolo de unde este sa zambeasca si sa fie linistit ca nu l-am uitat.

Reast in peace.....S.

joi, 8 noiembrie 2007


Viata si banii..

Un subiect foarte dezbatut in ideea ca idealul de viata al ficaruia este de natura materiala.dar daca nu suntem fericiti in momentul in care avem atat de mult doritii bani....atunci e ceva neinregula cu noi?Daca atunci cand nu i avem tanjim dupa ei si ne afecteaza existenta lipsa lor in fel si fel de moduri si atunci cand ii avem ii uram dispretuim si asa mai departe ce se intampla?De ce cand iti doresti un lucru foarte tare si il obtii nu ti se mai pare asa important?Totul se rezuma la viata,oamenii saraci traiesc ,respira acelas aer ca cei instariti chiar daca sunt mai mereu abatuti si cu capul plecat de grijile cotidiene,traiesc la fel ca ceilalti in piept se zbate o inima sentimentele sunt la fel de dragoste ura fericire si asa mai departe.Se spune ca limitele ni le impunem singuri dar stau si ma intreb daca nu stim de fapt ce limite ne dorim...daca eu de ex imi doresc bani multi si a doua zi se face ca ii primesc cum se face ca seara tarziu ajung sa i urasc...?

Mereu am fot de parere ca alcoolul schimba oamenii ....la fel e si cu banii de fapt toate se leaga intre ele...ai bani iesi ,iesi consumi,consumi si fiecare cu reactile lui nu sunt eu in masura sa judec pe nimeni,deci a nu se interpreta gresit...

Dar pe masura ce uiti care ti sunt sentimentele si te pierzi pe drum cu detalii insignifiante descoperi ca viata nu e asa cum ti ai imaginat...ca nu totul se termina frumos si ca nu toate zilele sunt roz.Afli ca mai presus de toate sunt nevoile celor din jur si ale tale mai putin,ca sentimentele adevarate sunt ascunse de un zid al “ societatii” si uite asa uitam sa fim simpli,fara compromisuri si de o parte si de cealalta , fara tam-tam si toate cele...iti doresti sa fi doar tu si persoana iubita intr-un loc pe care sa-l poti numi “acasa” si atat......Dar de cele mai multe ori nu se intampla asa pentru ca daca persoana de langa tine nu si doreste acelas lucru nu e de condamnat...e pur si simplu de observat daca intelegeti aluzia.....

In fond toti avem o viata si noi decidem cum vrem sa o traim,doar nu e echitabil cand unul simte ca a gasit centrul universului si celalalt isi construieste propria-si lume in vazul tuturor.Intradevar oamenii se shimba si am vazut asta cu ochii mei si la mine dar si la persoanele din jurul meu dar cand in fiecare zi te reindragostesti de persoana pe care crezi ca o cunosti si aflii ca cel/cea de langa tine nu te mai vede....nu mai existi iti iei campii si iti pierzi entuziasmul...pentru ca speranta NU. E minunat sa iubesti e divin si acest fapt nu presupune reprosuri,cuvente grele aduse la adresa celuilalt doar din .....chiar din ce cauza?O fi sarcasm?O fi lacomie?Caci din cate am auzit eu in momentele in care simti ca cel de langa tine este persoana potrivita pentru restul zilelor nimic nu mai conteaza....trecutul e istorie ,al amandurora.

Entry for November 07, 2007


Somnul ,lipsa sau exagereare

Somnul este o stare fiziologica perioadica, reversibila, caracterizata prin abolirea constiintei, inactivitate comportamentala (somatomotorie), diminuarea metabolismului si reactivitatii.S-au descries doua tipuri coportamentale de somn: somnul lent si somnul paradoxal.Asa ne invata medicina despre somn dar psihologii au gasit mult mai multe explicatii cum ca de ce nu ne putem trezii.Eu una am fost interesata personal deoarece ma aflu printre persoanele carora le place sa doarma...mult.Si atunci am luat in considerare toate variabilele somnului si ale trezirii si am inceput sa le analizez si anume lumina naturala-nu ma deranjeaza cand dorm,ceasul nu-l aud,telefon sau orice alt sunet programat e in zadar.Bun acum ca am stabilit acest lucru acum cateva zile in blocul in care locuiesc nu stiu care vecin se hotaraste sa redecoreze si in fiecare zi pe la ora 11 incepe cu bormasina in perete....baz baz ...in sus..baz baz in jos.Si ma trezesc si injur azi,maine dar dupa o saptamana deja ii multumesc in gand vecinului ca ma pot trezii si eu mai devreme caci lipsa nevoiei de somn isi are fundatia in fusul orar total schimbat....adica dorm ziua si traiesc noaptea..ceea ce nu e tocmai avantajos pentru mine.In afara de faptul ca nu ies din casa cu zilele nu vad lumina zilei si nu am nici o alta activitate decat somnul mai ma prinde si cate o raceala sistemul meu imunitar fiind la pamant.

Referitor la depasirea timpului necesar de somn, aceasta reprezinta mai mult un fenomen de obisnuinta decat o necessitate. La adult reducerea nevoii d somn, sub 8 ore, este posibila fara aparitia unor tulbiari in conditiile existentei unei motivatii puternice positive.

luni, 29 octombrie 2007


Esecurile mondene ale Timisoarei

Interesant e cum o multime se aduna intr-un loc specificat de autoritati si se prefac sa le placa programul organizat.Am avut ocazia sa particit si eu la una din zilele Festivalului Vinului desfasurat in capitala banatului si nu ma sfiesc sa admit ca a fost un fiasco total.E adevarat ca dupa o anumita cantitate de alcool nu mai conteaza frigul de afara,ploaia mocaneasca,muzica proasta si mormanul de gunoaie ce te inconjoara.Dar totusi cand la toate acestea se mai aduna un miros insuportabil de nenumarate produse culinare.....si oameni a caror inteligenta lasa de dorit....parca iti vine sa uiti ca ai trecut pe acolo.

De la formatii romanesti care canta in engleza un hip-hop jalnic la formatii care presteaza cantecele unor formatii prestigioase precum pheonix sau queen distrugandu_le tot farmecul ai putut gasi orice....tarabe cu oameni care te vedeau ca un profit din clipa in care te opreai la taverna lor,persoane care stateau la rand la bautura ...in magazinul de langa,copii de toate varstele singuri si nesupravegheati,aburi de tristete tranformati in euforii si asmd.

Tot ce va pot spune e ca nici macar 10% din persoanele aflate la locul respectiv nu asculta jazz sau muzica prestata pe scena acasa...pentru ca nu se include in tabieturile lor

joi, 25 octombrie 2007


Vorbeam zilele trecute cu prietenul meu cel mai bun si tot odata tutorele meu, sa –i spunem...... Big B .despre curaj.Eh acum nu ma intelegeti gresit nu e vorba de curajul de a te arunca de pe o stanca ci e vorba de curajul de a-ti exprima personalitatea.Ciudat am ajuns la concluzia ca oamenilor le e frica…….frica de propria lor persoana,propriile ganduri si sentimente si aici intervine intrebarea ce e de facut?Pai probabil daca lumea ar fi educata altfel,ar veni de la sine dar cum lucrurile bune nu vin niciodata singure ti-ar trebui si o vointa de otel si o motivatie pe masura deoarece avem prostul obicei sa nu facem nimic fara un motiv intemeiat.Oare de ce ma tot intreb in ultima vreme de ce nu putem face cel putin un lucru doar asa sa fie facut?Poate consecintele lui ar putea revolutiona gandirea iar noi clar ca nu ne-am putea dorii asta dar poate “dorii” e un cuvant prea greu deoarece pur si simplu nu vrem sa ne schimbam probabil ca stim si de ce si de aceea refuzam sa fim noi si continuam sa mediatizam infatisari ambiguue ce nu fac decat sa mascheze ce suntem noi cu adevarat

Sau le pasa prea mult incat se inchid in ei si prefera sa ramana incetosati intrebandu-se mereu …............... Cum ar fi daca?

……………………………………………………………………………………………

Jurnal dintr o vacanta


Pe vremea cand nici fulgii de nea nu se ademeneau sa apara ,cand focul ardea mocnit in sobe ,cand frigul iti ingheta sufletul dar nu sperantele un licar de lumina te poate schimba in vreme ce timpul se retrage in cochiilia sa ticaitoare iar semnificatile tuturor lucrurilor cunoscute pana in momentul respective acapareaza o noua definitie neo si ceva….

Vacanta e un obicei rar la noi si de regula deosebit dar daca am lua o mica vacanta in fiecare zi ? Ce s-ar intampla? Ne am plictisi sau am stii sa o facem deosebita de fiecare data?

Parerea mea e ca din punct de vedere al psihicului si imaginatiei ne-am descurca in functie de capacitatea intelegerii de nou......




Soapte de matase

Cand esti singur

In linistea din jur

Poti auzi prin soapte de matase

Inima cum o descoase

Raul si durerea

Binele si fericirea

Si te invaluie

Cu puterea lor

Te vrajeste

Cu umbra ochilor

Si iti insrira

Nu numai ura

Ci si tanrdete

Si ganduri prea marete

Si te inspira

Adanc ca o clepsidra

Si ti spune ce sa faci

Iar tu preferi sa taci

Si sa asculti prin soapte de matase

Inima cum ti-o descoase



Nu am mai citi de mult

Nu e vorba ca nu sunt cult

Nu ma am timp nici sa gandesc

Ce se intampla?

Cred ca iubesc....



Nu am mai vazut de mult

Nu am mai avut cand

Vederea mi era pierduta

Prin zare ca un vant



Nu am mai visat de mult

Caci doar in vis eram

Eram ca -ntr-un film mut

Parca ..... ma auzeam!


Nu am mai facut nimic

Dar totusi ........

Am visat,am vazut, am iubit

Ce inseamna de fapt sa iubesti?



Ce inseamna de fapt sa iubesti? Fiecare se crede expert ,fiecare e disponibil sa eticheteze si sa “sacrifice totul” in numele dragostei.Dar oare dragostea e atat de perfecta? Oare nu are nici un defect....ati observat ca nimeni nu spune simultan ca iubeste si sufera ...toata lumea spune ca iubeste sau sufera din dragoste.

Da intradevar e frumoasa dragostea iti deschide noi orizonturi ,te ajuta sa descoperi parti ale tale despre care nici nu stiai.....dar momentele in care trebuie sa sacrifici tot? Acelea unde dispar?

Fie ca renunti la catel,pisica ,prieteni familie......automat cand intervine dragostea intervin si interdictiile......probabil multi considerati ca nu e adevarat ca sotul/sotia ,prietenul/prietena va lasa sa faceti ce doriti...dar in fond cati dintre dumneavoastra sunt liberi......in adancul sufletului....?

E normal,iubesti...renunti la tot ai alte satisfactii pe alte planuri dar la un moment dat iubirea mai oboseste....mai are nevoie si ea de pauze scurte dar totusi....nu mai ai prieteni nu mai ai nimic la cine sa apelezi sa ti ridice moralul cand “iubirea e in pauza de pranz”?La nimeni.....ar fi normal sa raspundeti pentru ca iubirea e acolo....revine in 5 vorba reporterilor.

Dar de momentele in care iubirea e interzisa la propriu ati meditat?Pur si simplu e interzisa el/ea apartine altcuiva......ce faci?Lupti il/o cuceresti si atunci??? traiesti cu el/ea in continuare fericiti pana la adanci batraneti si in fiecare zi te bantuie gandul ca ai destramat familii.....trist stiu dar se mai intampla si astfel de cazuri.Nu sunt pesimista sa nu credeti sunt doar realista.....cand te trezesti de exemplu intr-o tara straina fara nici un leu in buzunar ce te intrebi?....normal intrebarea intervine....CE FAC?

Daca esti norocos si ai un spiridus care sa ti spuna ca.......totul va fi bine,trage aer in piept si ia-o de la capat.....atunci e bine dar daca nu ai pe nimeni ce faci?Se spune ca dragostea tine de foame.....un citat foarte des folosit...dar nu e adevarat ,e fals si te induce in eroare.

Acum nu are rost sa ma pun eu sa reolutionez gandirea dar asa ca idee data vitoare cand spuneti ca iubiti.....ar fi preferabil sa va ganditi si mai departe de nunta ca-n povesti cu rochie alba de mireasa si faptul ca sarcina va vor face cea mai fericita pret de 9 luni.Dupa nunta urmeaza casnicia iar dupa sarcina urmeaza un bebelus....nimeni nu poate contesta cum ca nu ar fi cel mai frumos din lume,nu de alta dar e al tau vorba vine ,caruia ii trebuie o viata dedicata intrutotul,rabdare atentie ca sa nu pomenim si partea financiara....Intradevar e frumos sa ai o viata de familist dar a devenit atat de greu si scump incat lumea din divort vede o afacere profitabila iar din casatorie ceva superficial........Dar totusi dragostea e “ceva” frumos si va doresc tuturor sa o descoperiti macar o data in viata....

Toate cele bune.......va doresc multi bani si liniste