Traim intr-o lume nebuna dar nebuna rau.......te ameteste sa traiesti intr-un oras mare care nu doarme niciodata ,iar si atunci cand doarme face “pijama party “...hmmm ce ciudata a devenit lumea in care suntem nevoiti sa traim.Am ajuns sa ne hranim cu nefericirea altora,sa ne bucuram ca cei din jur sunt mai napastuiti ca noi doar pentru a ne simtii noi mai putin intangibili cu societatea...bizar as putea spune.E ca teleshopingul.....toata lumea il uraste dar totdeodata nu ne putem abtine sa nu schimbam canalul pret de cateva minute.La fel e si in viata ajungi sa realizezi ca nu ai devenit ceea ce ti doreai cand te visai “mare”.....nu ai job-ul care ti l doreai ,nu ti iubesti colegii ,te trezesti nervos,nu locuiesti in casa de vis ci stai in chirie vorba vine “intr-o hruba” femeia/barbatul de langa tine este ceea ce ti ai dorit dar asta pentru ca e singurul lucru la care nu ti a mai pasat de “cotidian”.Si lumea te transforma....uiti cine esti si ce ti place,le faci toate ca sa fie facute.Planurile tale nu mai cresc vazand cu ochii,ci sunt amanate.....”poate la anu” e cea mai frecventa replica la sfarsit de an si “poate anul acesta” e cea mai frecventa la inceput de an.Nu mai stii nimic decat ciclul servici acasa...iar in zilele libere somn de odihna.Ne monopolizeaza televiziunea,radioul,internetul, cu toate astea cred ca ar trebuii sa urmam toti sfatul prietenului mei ….sa i zicem Big B. “no electronics in the bedroom”>
Oricum fiecare face ce vrea si se pacaleste ca nu e asa,imi ies si rime dar e putin relevand.Cam atat am avut de spus cu toate ca in momentul de fata nici nu mai stiu ce am spus....se intampla des in lumea in care suntem obligati sa traim.

Mi-e dor de scartaitul stiloului pe coala alba de hartie, de mirosul distins si de senzatia unica ce ti-o ofera scrisul de mana la o lampa obscura si veche ce lumineaza obosita biroul din cires aflat sub adierea proaspata a amintirilor rancezite de timp.Stand la gura sobei cu o cana de ceai in mana si privind pe fereastra te cuprinde un sentiment de caldura sufleteasca si pace interioara stiind ca ai ajuns aici demn si cu zambetul pe buze iti imaginezi vitorul care cu siguranta va fi unul promitator.In timp ce ochii tai capata o sclipire aparte o mangaiere suava te poarta catre meleagurile copilariei ,adolescentei si asa iti amintesti anii de scoala, prima iubire, primul sarut iar intr-o clipita iti trece toata viata prin fata ochilor si realizezi ca esti mandru de ceea ce ai si de fatpul ca ai o viata pe care o pretuiesti.
Ti-e dor in timp de rasetele puierila si de tot ceea ce tine de fericile mici si de scurta durata dar esti constient ca ceea ce ai e laptele si mierea dintr-o viata de om.Spuneam la un moment dat ca nu mi doresc palate….si asa si e tot ce mi-am dorit a fost sa gasesc alinare si intelegere langa o persoana care sa ma iubeasca.Intr-adevar visam la printi si ma simteam printesa, in ziua de astazi asa ceva e imposibil dar in inima mea eu sunt tot printesa si ma voi casatorii cu printul meu la vremea potrivita.
Totul e diferit in ceea ce priveste lumea contemporana in care suntem obligate sa traim.Visele se transforma in dorinte materiale iar dragoste in comoditate si compatibilitate.Deseori vei auzi cupluri care spun ca se inteleg bine….adevarat e ca nu va fi asa .In clipa cand totul e bine se vede, se simte pe tine si tot ce te inconjoara.
Nu exista nimic mai pretios decat viata care ti-a fost data….trebuie sa fi in permanenta constient ca ea se poate sfarsii in orice clipa ,tocmai de aceea e cel mai indicat sa nu uiti care –ti sunt adevaratele valori si sa le pretuiesti